Gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă reprezintă o preocupare majoră în lumea profesională, acestea afectând atât sănătatea mintală, cât și pe cea fizică a angajaților.

Aceste riscuri nu doar că pot deteriora bunăstarea lucrătorilor, ci au și un impact considerabil asupra eficienței și performanței organizațiilor, alături de siguranța acestora.

Gestionarea riscurilor psihosociale, o prioritate pentru organizații

În ciuda faptului că riscurile psihosociale sunt adesea subevaluate, consecințele lor pot fi extrem de grave, atât pentru indivizi, cât și pentru organizații.

• Stresul cronic, de exemplu, poate duce la diverse afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare și tulburări psihice, cum ar fi depresia și anxietatea, au constatat medicii de medicina muncii ai RSGE.
• Burnout-ul poate conduce la scăderea performanței și implicării la locul de muncă, iar hărțuirea morală poate crea un mediu toxic, afectând serios bunăstarea angajaților.

Astfel, gestionarea riscurilor psihosociale nu ar trebui să fie opțională, ci să devină o prioritate pentru toate organizațiile, în vederea protejării și promovării sănătății mentale și a bunăstării angajaților.

Cele mai frecvente manifestări ale riscurilor psihosociale

Conform definiției, riscurile psihosociale sunt asociate cu probabilitatea ca unul sau mai mulți angajați să sufere prejudicii psihologice, care pot merge mână în mână cu daune fizice.

Gestionarea riscurilor psihosociale este necesară, precizează experții RSGE, după expunerea angajaților la:

-diferite aspecte ale mediului și organizării muncii;

-la relațiile interpersonale din cadrul mediului de muncă, influențate de angajator și care implică un pericol obiectiv.

Printre cele mai frecvente manifestări ale acestor riscuri psihosociale se numără stresul, hărțuirea morală, epuizarea profesională (burnout-ul), conflictele, sinuciderea, abuzul de alcool și droguri.

Consecințele acestor riscuri sunt costisitoare atât pentru angajați (prin impactul asupra sănătății fizice și mentale), cât și pentru companii și comunitatea în ansamblu.

Gestionarea riscurilor psihosociale identificate în condițiile de muncă

Originile riscurilor psihosociale pot fi identificate în condițiile de muncă și în modul în care este organizată activitatea profesională. Aici intervin cele cinci aspecte:

1. Organizarea muncii: Acest aspect se referă în primul rând la:

-structura organizațională (orizontală și verticală);

-modul de distribuire a sarcinilor;

-procedurile de lucru;

-instrumentele și stilurile de management;

-politicile generale implementate în companie.

O organizație bine structurată și transparentă poate recurge în mod eficient la gestionarea riscurilor psihosociale.

2. Conținutul muncii: Se referă la natura muncii în sine, inclusiv la:

-complexitatea și variația sarcinilor;

-cerințele emoționale (cum ar fi interacțiunea cu publicul sau necesitatea de a-și controla emoțiile);

-încărcătura psihică și fizică a muncii;

-claritatea sarcinilor etc.

3. Condițiile de muncă: Termenii și condițiile în care se desfășoară activitatea profesională joacă un rol crucial.

Aici intră tipurile de contracte și programe de lucru (cum ar fi muncile de noapte sau în ture), oportunitățile de învățare, managementul carierei și procedurile de evaluare.

4. Condițiile de viață la locul de muncă: Acestea includ mediul fizic în care se desfășoară activitatea profesională, cum ar fi:

-amenajarea locurilor de muncă;

–echipamentele utilizate;

-nivelul de zgomot;

-iluminatul;

-substanțele chimice folosite;

-posturile de lucru.

5. Relațiile interpersonale la locul de muncă: Acestea cuprind relațiile dintre colegi, relațiile cu superiorii ierarhici, comunicarea și calitatea generală a relațiilor de muncă, confirmă specialiștii RSGE.

Relații sănătoase între colegi și între angajați și manageri

O cultură organizațională care încurajează cooperarea, comunicarea deschisă și respectul reciproc poate contribui la reducerea tensiunilor și a riscurilor psihosociale.

Astfel de medii de lucru promovează relații sănătoase între colegi și între angajați și manageri, creând un climat de încredere și susținere reciprocă.

• Flexibilitatea în programul de lucru, programele de consiliere și sprijinul pentru dezvoltarea personală pot fi instrumente eficiente în prevenirea și gestionarea riscurilor psihosociale.
• Formarea managerilor în gestionarea conflictelor și în promovarea unui climat de lucru pozitiv poate juca un rol crucial în menținerea sănătății mentale a angajaților și în prevenirea epuizării profesionale.

Investiții în sănătatea mentală și în condițiile de muncă

În concluzie, gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă necesită o abordare holistică, care să acopere toate aspectele menționate mai sus.

Investițiile în sănătatea mentală și în condițiile de muncă favorabile nu numai că aduc beneficii angajaților, dar și companiilor.

Accesați site-ul RSGE, iar în pagina dedicată resurselor umane veți găsi informații detaliate despre cum pot fi gestionate riscurile psihosociale în compania dumneavoastră!