Fenomenul mobbing la locul de muncă este o realitate cu impact semnificativ asupra individului și a mediului de lucru.

Este important să sesizăm angajatorul sau departamentul de resurse umane cu privire la orice comportament abuziv și să fim dispuși să colaborăm la ancheta care urmează.

Fenomenul mobbing, impact negativ asupra sănătății mentale și emoționale

Într-o societate tot mai preocupată de drepturile angajaților, combaterea acestui comportament abuziv a devenit o prioritate pentru specialiștii în resurse umane ai RSGE.

Astfel, este esențial să înțelegem nu doar natura mobbingului, ci și modalitățile prin care drepturile legale pot servi ca instrumente eficiente în combaterea acestui fenomen.

Fenomenul mobbing se manifestă sub diverse forme, cum ar fi jigniri, excludere, umilință sau hărțuire, având un impact negativ asupra sănătății mentale și emoționale a individului afectat.

În calitate de angajat, este crucial să conștientizăm că avem drepturi legale menite să ne protejeze împotriva acestor abuzuri.

Dreptul la un mediu de lucru sigur și lipsit de hărțuire este garantat de legislația muncii, iar cunoașterea acestor drepturi reprezintă primul pas către înlăturarea acestui comportament agresiv.

Drepturile legale ale angajaților și răspunderea angajatorilor în fața mobbingului

Fenomenul mobbing la locul de muncă nu doar că afectează starea de bine a individului, ci și creează un labirint complex de decizii și emoții.

Este imperativ să se creeze un mediu de lucru în care astfel de comportamente nu sunt tolerate, iar victimele primesc sprijinul necesar pentru a depăși traumele provocate de hărțuire.

• Drepturile legale ale angajaților în fața mobbingului includ, printre altele:

◦ Dreptul la confidențialitate.

◦ Dreptul la o investigație promptă și imparțială în cazul unui incident.

◦ Dreptul de a căuta sprijin extern, cum ar fi consultarea unui avocat sau contactarea unei agenții de reglementare în domeniul muncii.

• Angajatorii au o responsabilitate crucială în prevenirea oricărui comportament agresiv la locul de muncă și pot contribui semnificativ la eliminarea lui prin:

-stabilirea unor politici clare împotriva hărțuirii;

-organizarea de sesiuni de formare;

-promovarea unei culturi organizaționale bazate pe respect.

Ce efecte are fenomenul mobbing asupra angajaților?

• În fața flagelului hărțuirii, victima se confruntă cu o serie de provocări emoționale și psihologice, iar prima reacție este adesea una de dezorientare.

Persoana afectată de fenomenul mobbing se simte copleșită de presiunea constantă, neînțelegând complet cauza acestui tratament nedrept.

În loc să acționeze imediat împotriva agresorului, victima își păstrează speranța că situația va lua sfârșit de la sine. Această abordare pasivă poate avea consecințe serioase asupra stării de bine a individului.

• Pe măsură ce hărțuirea persistă, victima intră într-un ciclu de autoblamare și autoînvinovățire. Începe să se întrebe cu ce a greșit sau ce ar fi putut face pentru a opri persecuțiile.

Experții RSGE menționează că, în acest stadiu, apar primele semne ale tulburărilor de somn și ale anxietății, iar relațiile sociale și performanța la locul de muncă încep să sufere.

Este momentul în care individul simte nevoia de a găsi o rezolvare, însă teama de consecințe îl împiedică să acționeze direct împotriva hărțuitorului.

Sentimentul de neputință și vulnerabilitate

• În căutarea sprijinului, victima se adresează prietenilor, însă găsește adesea dificultate în a găsi înțelegere și suport.

Oamenii din jurul său pot să nu înțeleagă pe deplin complexitatea situației, iar lipsa de susținere poate conduce la izolare socială și la o creștere a sentimentului de singurătate.

Această lipsă de sprijin poate avea consecințe devastatoare asupra stării de sănătate mentală a individului, adâncindu-i sentimentul de neputință și vulnerabilitate.

În această etapă, persoana se găsește într-un impas, fiind nevoită să navigheze între două alternative aparent contradictorii create de fenomenul mobbing.

◦ Pe de o parte, există tentația de a nega problema și de a spera că lucrurile se vor ameliora de la sine.

◦ Pe de altă parte, apare necesitatea unei confruntări deschise față de hărțuitor pentru a pune capăt abuzului.

Alegerea între aceste două direcții reprezintă o decizie dificilă, deoarece fiecare opțiune implică riscuri și provocări.

Cele mai bune măsuri de combatere a formelor de agresiune

Confruntarea cu fenomenul mobbing necesită o abordare atât individuală, prin cunoașterea și exercitarea drepturilor legale, cât și colectivă, prin implicarea angajatorilor în prevenirea acestui fenomen.

Prin respectarea și promovarea drepturilor angajaților, putem contribui la construirea unui mediu de lucru în care fiecare individ se simte valorizat și protejat împotriva abuzurilor.

Contactați cât mai curând inspectorii în resurse umane ai RSGE pentru a găsi împreună cele mai bune măsuri de combatere a formelor de agresiune din instituția dumneavoastră!