Fenomenul hărțuirii la locul de muncă este o problemă serioasă și preocupantă în societatea noastră contemporană, făcând parte din dificultățile cu care se confruntă Inspecția Muncii.

Deși există petiții care semnalează astfel de comportamente, inspectorii de muncă întâmpină dificultăți în sancționarea acestor fapte.

Instrumentele legislative sunt considerate insuficiente pentru a combate eficient această problemă.

Fenomenul hărțuirii la locul de muncă, sesizat în petiții către inspectoratele teritoriale de muncă

• Inspectoratele teritoriale de muncă primesc în mod frecvent petiții care arată spre posibile fapte de hărțuire la locul de muncă, menționează specialiștii în resurse umane ai RSGE.

Însă, inspectorii nu au întotdeauna calitatea și puterea de a sancționa fenomenul hărțuirii la locul de muncă, iar reglementările legislative actuale nu oferă instrumentele necesare pentru a rezolva situația.

• De asemenea, petiționarii devin adesea reticenți în a susține în continuare acuzațiile inițiale, iar colegii de muncă pot fi și ei ezitanți în a confirma faptele sesizate inspectorilor.

Această atitudine poate fi influențată de frica de repercusiuni sau de presiunile din partea angajatorilor, care ar putea considera că inspectorii acționează cu interese nelegitime.

Ce competențe au inspectorii de muncă și CNCD?

• Un alt aspect semnalat de Inspecția Muncii este suprapunerea prevederilor legislative, ceea ce complică calificarea faptelor de hărțuire sau discriminare și îngreunează aplicarea unor sancțiuni potrivite.

Se pune problema competenței inspectorilor de muncă în fenomenul hărțuirii la locul de muncă, având în vedere că aceste situații sunt de competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

◦ Este nevoie de claritate în ceea ce privește atribuțiile fiecărei instituții și de o mai bună colaborare între ele pentru a eficientiza combaterea hărțuirii.

• Prevederile legale în Codul Muncii și în OG nr. 137/2000 interzic și sancționează hărțuirea, însă inspectorii se confruntă cu dificultăți în găsirea unor dovezi scrise care să confirme sesizările primite prin petiții.

Astfel, se ajunge deseori în situația în care reclamanții nu mai susțin în continuare sesizările, iar colegii de muncă infirmă existența unor cazuri de hărțuire.

Lipsa procedurilor clare de soluționare a cazurilor de hărțuire

• Lipsa unor proceduri clare de soluționare a cazurilor de hărțuire și a instrumentelor de lucru adecvate pentru identificarea și probarea acestor situații reprezintă o altă problemă semnalată de Inspecția Muncii.

◦ Pentru a îmbunătăți eficiența controalelor în domeniul egalității de șanse, discriminării și măsurilor antihărțuire, este necesară organizarea unor cursuri de formare și perfecționare pentru inspectorii de muncă.

Aceștia ar trebui să primească instruire în privința specificului acestor controale și să fie pregătiți să facă față situațiilor complexe care pot apărea, precizează experții RSGE.

Respectarea prevederilor legale referitoare la fenomenul hărțuirii la locul de muncă

• Angajatorii care dețin afaceri mici ar trebui să acorde o atenție mai mare respectării prevederilor legale referitoare la fenomenul hărțuirii la locul de muncă.

◦ Chiar dacă legislația oferă facilități pentru angajarea unui expert sau tehnician în egalitate de șanse, este nevoie de:

-o conștientizare mai mare a importanței acestei probleme;

-implicarea reală în aplicarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea hărțuirii.

◦ Totuși, există și cazuri în care angajatorii, în special cei mai des vizați de controalele inspectorilor de muncă, formulează plângeri penale pentru abuz în serviciu.

Acest aspect poate reflecta o atitudine defensivă din partea acestora, care se pot considera hărțuiți de autorități.

Intră în SSMescu și alege produse pentru protecția angajaților la locul de muncă!

Promovăm un mediu de muncă sănătos, fără hărțuire și discriminare

Concluzia specialiștilor RSGE, pentru a combate eficient fenomenul hărțuirii la locul de muncă, este că trebuie să existe:

-o colaborare mai strânsă între instituțiile responsabile;

-o mai bună pregătire a inspectorilor de muncă;

-o implicare mai mare a angajatorilor în respectarea prevederilor legale.

De asemenea, trebuie să se asigure protecția celor care fac sesizări și să se găsească soluții pentru a acumula probe solide în cazurile de hărțuire.

Pentru a proteja drepturile angajaților și a asigura un mediu de lucru sănătos, este esențial ca toate instituțiile și angajatorii:

-să promoveze zero toleranță față de hărțuirea la locul de muncă;

-să implementeze politici și măsuri adecvate pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen nociv.

O cultură organizațională bazată pe respect și înțelegere va contribui la o mai bună calitate a muncii și la bunăstarea tuturor angajaților.

Contactați inspectorii RSGE pentru ca, prin aceste măsuri, să puteți promova un mediu de muncă sănătos, fără hărțuire și discriminare!